Bunătatea și Blândețea

Bunătatea și Blândețea

În urmă cu 4 ani, toți eram convinși că trăim acum unul dintre cele mai tulburătoare momente ale umanității. O criză fără precedent. Atunci o puneam pe seama așa zisului virus care ne-a pus față în față cu o frică fundamentală – cea a morții. Ne-am temut pentru noi, pentru cei dragi, pentru viitor. Apoi, ne-am dat seama că nu despre virus este vorba …

Iată-ne, în „viitor”, patru ani mai târziu. Ce am schimbat în acești patru ani? Ce am învățat? Cât din tot ce am învățat am și aplicat în viețile noastre?

Poate că una din cele mai mari lecții pe care mulți am învățat-o, în ultimii ani, este aceea că tot ce avem de vindecat este credința cum c-am fi separați. Frica, victimizarea, creează separare. De aceea, s-a apăsat la maxim pe pedala fricii.

Și, de fapt, frica este mereu amplificată la cote de tsunami prin mass media, prin rețelele de socializare. Iar noi ne izolăm, ne separăm, atunci când simțim frică, când ne victimizăm. Și nu mă refer doar că stăm închiși în case ci, mai mult, că stăm închiși în ideile noastre, în atitudini și poziționări vechi, în credințe limitative și-n judecăți aspre și dure.

Familii, prieteni, colegi, lumea întreagă s-a împărțit, foarte repede, între PRO și CONTRA, pe durata PLANdemiei. EU am dreptate. Ba NU!  EU am dreptate. Te-ai injectat? Nu te-ai injectat? Ba e bine. Ba nu e bine. De fapt, atunci când dialogul e mort, mai există doar o luptă aprigă între două părți inflexibile. În aceasta luptă, în care cuvintele devin gloanțe iar armura este indiferența față de ceilalți, îmi apăr „ideile mele” și le atac pe „ale tale”. Lupta amplifică durerea și frica. Unul devine agresorul, celălalt victima. Ca apoi, repede, să apară și salvatorul. Numai că acesta din urmă nu mai știe pe cine să salveze căci victima s-a transformat, rapid, în călău. Agresorul și-a pus masca victimei. Hei, eu pe cine mai salvez că acum mă enervez și devin din salvator cel mai aprig opresor. (nu mi-a ieșit altă rimă…)

La noi, aici peste dealuri și coline, a tot nins în ultima vreme. Coli albe, peste coli albe. Dumnezeu a scris Cartea Sfântă cu toate aceste coli albe.

Respiră și imaginează-te, chiar acum, în fața unei coli albe. Ai la dispoziție toate culorile cu care să-ți pictezi renașterea. Ce culori ai alege? Nu te grăbi. Privește coala albă. Ce ai pune pe ea?

Atunci când privesc o coală albă – pe caiet, pe șevalet, pe ecranul de la laptop – eu îmi readuc aminte de bunătatea inimii mele. Nu m-a speriat niciodată o coala albă.  Ci, mai degrabă, m-a înmuiat, mi-a deschis inima, mi-a reamintit de bunătate și de blândețe, de tăcere și de ascultare, de bucuria unui nou început.

O renaștere este, pentru mine, o coală albă.

Cred că acum, cu tot ce am trăit și trăim în viețile noastre, este mai puțin important cine are dreptate și cine nu. Nu contează să avem dreptate. Contează cum ne privim unii pe alții. Contează cum ne ascultăm unii pe alții. Contează cum ne susținem unii pe alții.

Cu adevărat, am sentimentul că tot ce contează acum este să fim buni și blânzi cu noi înșine și cu ceilalți, cu natura, cu animalele. Oricare ar fi ideile noastre, oricât de diferite ar fi perspectivele noastre, putem găsi în noi bunătatea inimii și puterea de a renaște o privire bună și îngăduitoare.

Bunătatea și blândețea ne înmoaie inima, ne hrănesc sufletul și creează punți acolo unde punțile au luat foc. Uită-te cu sinceritate în viața ta, în relațiile tale, în creațiile tale, recunoscând – fără frică, fără auto-învinovățire, fără judecată – ce punți au luat foc sau cărora le-ai pus chiar tu o dinamită în acești ultimi 4 ani.

Bunătate și blândețea ne ajută să fim împreuna când tuturor ne este greu.

Blândețea și bunătatea alină suferința, restaurează încrederea și deschiderea către noi posibilități.

Blândețea și bunătatea nu mă costa altceva decât o alegere, mi-a spus, zilele trecute, o adolescentă pe care o însoțesc în parcursul ei de creștere și evoluție.

Pe tine ce te-ar costa să fii în mai multă bunătate și blândețe?

În fiecare dimineață, în practica mea matinală, eu am grijă să aleg a-mi îmbrățișa, cu bunătate și blândețe, emoțiile ce vor să vină peste zi. De orice natură ar fi ele, îmi readuc aminte – uneori mai repede, alteori mai poticnit – că emoțiile sunt mari maeștri. Vin mereu să mă învețe ceva, dacă mă opresc puțin și respir conștient ascultându-le. Renasc ceva, de fiecare dată, din emoțiile cărora le dau spațiu, fără a mă identifica cu ele.

Renaștere – cu fiecare emoție pe care o învălui în bunătate și blândețe.

Nu ne-am mai întors la așa zisa „normalitate”, după și mai așa zisa pandemie. Unii, însă, nu sunt de acord cu asta căci au intrat în aceeași rutină predictibilă, zi de zi, aceleași gânduri, aceleași credințe vechi și limitative, aceleași frici, aceeași separare. Iată, normalitatea multor oameni.

Oportunitatea de transformare a fost, însă, recunoscută și onorată de mulți. Alții, pur și simplu, nu au putut să vadă și să simtă că această criză a fost și este o uriașă criză de transformare. Nimic de judecat. Fiecare este și face atât cât poate.

Pentru a schimba la nivel macro, avem responsabilitatea, fiecare, să schimbăm, mai întâi, la nivel individual. Lăuntric, mai întâi. Poate, pornind de la mai multă bunătate și blândețe cu noi înșine. Ne judecăm atât de aspru, ne învinovățim cu atâta ușurință și proiectăm toate astea în afara noastră, judecându-i pe ceilalți și învinovățindu-i. Uităm că ceea ce trăim în jurul nostru pornește de la starea noastră lăuntrică.

Nu lupta ne salvează. Iar a suspenda lupta nu înseamnă să renunț la ceea ce cred. Dar nici să consider că ceea ce cred este adevărul suprem. E dreptul sacru al fiecărui om să aleagă ce vrea și să creadă în ce și cine vrea. 

Eu te invit acum să lași deoparte sabia argumentelor și să retrăim, ÎMPREUNĂ, blândețea și bunătatea. Să ni le reamintim și să curgem pe această coală alba ce se așterne chiar acum. Respiră lent, coborându-ți atenția în spațiul sacru al inimii tale. Și doar rămâi, câteva clipe, în ascultarea respirației și în vibrația inimii. Acolo este Pacea. Acolo este BUNĂTATEA. Acolo, în inima ta, este BLÂNDEȚEA.

Oriunde ai fi, oricine ai crede că ești, oricare ți-au fost poziționările până acum, am încredere că poți găsi în tine puterea de a te renaște întru bunătate și blândețe.

Data viitoare, când simți că ai pus mâna pe sabie, oprește-te puțin înainte de a o scoate din teacă. Respiră, câteva respirații lente, ascultându-ți emoțiile fără să le dai crezare… doar ascultă-le… Suspendă, temporar (că doar nu-mi permit să-ți zic s-o suspenzi chiar de tot 😊) lupta, și dă-ți voie să simți în a ta inimă Bunătate, Blândețe, lăsându-le să-ți umple corpul și apoi să curgă către cei din jurul tău. Și către cel/cea cu care erai pe punctul de a te duela.

Renaște-te întru a ta Putere Feminină creatoare de bunătate și blândețe, fie că ești femeie sau bărbat, readucându-ți aminte că tu ești sursa realității ce trăiești.

Unii au senzația că s-au întors la „normalitate”. Alții simt și onorează uriașa criză de transformare. Nimic din ce am știu sau am crezut că suntem, nu mai este la fel, pentru foarte mulți dintre noi. Am ales, unii mai conștient alții mai forțați de cele ce au trăit, să nu ne mai întoarcem la „normalitate” ci să schimbăm modul vechi de gândire, atitudinea de „ba nu e adevărat! Eu am dreptate”, poziționările rigide.

În spatele oricărei păreri, PRO sau CONTRA, este aceeași frică, de moarte, de boală, și aceeași întrebare –  cum să fac să trăiesc, sa fie bine.

Data viitoare când te surprinzi fiind PRO sau CONTRA, oprește-te o clipă, reamintește-ți cum se simte Bunătatea și Blândețea, coborându-ți atenția în inima ta. Și vezi ce se schimbă în tine și în jurul tău când ești în bunătate și blândețe.

Nu de lupte avem nevoie acum ci de vindecare prin iubire.

Și dacă-ți place cum se simte când practici blândețea și bunătatea, continuă. Fă-o tot mai des. Iluminează-ți Viața cu vibrația bunătății și a blândeții.

Renaște-te întru a ta blândețe și bunătate, onorându-ți dimensiunea feminină, de ești femeie sau bărbat.

Anam Cara Retreat 2024

Puterea Feminină este puterea creației și a compasiunii, este puterea vindecării și a reunificării, a reașezării propriei vieți într-un adevăr mai adânc decât cel al gândirii. Este adevărul Prezenței.

Continue reading

Respiraţie Holotropică: Adevărul despre noi înșine

Este o cale simplă și puternică de  cunoaştere, prin experienţă directă, a adevăratei naturi a propriei noastre fiinţe şi a Realităţii. 

Stanislav Grof, părintele psihologiei transpersonale, a preluat „tehnologia” străveche, șamanică de explorare a conștiinței și vindecare prin respirația de foc, și a făcut din ea un excepțional instrument terapeutic de cunoaștere lăuntrică.

Termenul „holotropic” se referă la întregirea ființei.
În starea liniară a conștiinței, definită prin gândire și deci printr-o identitate separată, plutim la suprafața oceanului conștiinței, iar dedesubtul nostru este profunzimea abisală, necunoscută a inconștientului, dar care face parte din noi înșine și ne guvernează viața. Deasupra noastră, imensitatea rafinată a cerului conștiinței, în care îl proiectăm pe dumnezeu, face parte de-asemeni din ființa noastră de care nu suntem conștienți.
Respirația Holotropică deschide granițele identității către starea extinsă a conștiinței. Conținuturile inconștiente care erup în experiența holotropică spulberă granițele interioare și revelează profunzimea și anvergura reală a ființei noastre.

Respirația Holotropică este un mod spectaculos de spulberare a identității liniare și a separării pe care o operează gândirea liniară, și deci de expansiune a conștiinței și de recuperare a adevăratei magnitudini a ființei noastre.

Este o întregire prin conștiență care deschide calea întregii vindecări – corporală, energetică, emoțională și psihică, a întregii cunoașteri – care nu este altceva decât cunoaștere de sine, și a experienței spirituale.

Călătoria Inimii și Respiraţia Holotropică

Elena Francisc-Ţurcanu a studiat psihologia la Universitatea Waterloo, Canada.
Stanislav Grof, fondatorul psihologiei transpersonale, care a introdus Respirația Holotropică printre instrumentele de investigație ale psihicului, i-a fost profesor, mentor și inițiator. Astfel, în anii 90, ea a adus pentru prima dată în România Respirația Holotropică, oferind tuturor acest mijloc excepțional de vindecare și cunoaștere interioară.

Apoi, împreună cu Horia Francisc-Ţurcanu, a dus această abordare pe un nou nivel de profunzime a experienței. În esență, Practica Prezenței și Respirația Holotropică au fuzionat și au devenit marea poartă terapeutică, de explorare a conștiinței și experiență spirituală a Călătoriei Inimii, și fundamentul experiențial în Școala Maestrului Interior.

Stanislav Grof a  validat în decursul multiplelor sale vizite în România, abordarea inovatoare a Călătoriei Inimii și a Școlii Maestrului Interior și contribuția Elenei Francisc Țurcanu la expansiunea psihologiei transpersonale în România.
Nenumărați psihologi și terapeuți s-au format în curentul inițiat de Călătoria Inimii.

Recontextualizată prin Practica Prezenței, Respiraţia Holotropică a devenit un instrument de autocunoaștere și vindecare rafinat, puternic și foarte maniabil, care poate fi direcționat în mod precis pe diferitele niveluri ale ființei – corporal, energetic, emoțional și mental, ceea ce este o imensă evoluție. Dar, mai mult decât atât, a devenit un instrument fundamental al experienței spirituale și al renașterii pe un nou nivel de conștiință.

Un portal al Conștiinței

Pe scurt, Respirația Holotropică este un portal către adevărata profunzime și anvergură a Conștiinței noastre. Oferă o deschidere rapidă și totală către vortexul minte-corp, și o proiectare a conștienței în dimensiunile ființei care au cea mai mare nevoie de vindecare și cunoaștere. Este o experiență care se petrece dincolo de gândirea liniară și este ghidată de înțelepciunea profundă a Conștiinței integrale.

Este o Călătorie în propria noastră Inimă, în care se petrece totul. În starea extinsă a Conștiinței, dincolo de structura mentală, egotică, dincolo de aparențele labirintice ale formelor și identităților noastre, această Călătorie aduce Conștiență iluminând dimensiunile obscure și deschizând înălțimea spiritului nostru.

Este un instrument al Adevărului, pentru că revelează adevăratele cauze și mecanica rafinată a fenomenelor fizice, energetice, emoționale și psihice ale lumii noastre interioare. De-asemeni, dezvăluie sursa interioară a întregii noastre vieți, a tuturor relațiilor și a creațiilor din viețile noastre.

Vindecare, Cunoaștere, Revelație

În esență, acestea sunt darurile Respirației Holotropice.

Odată desființat sentimentul egotic al separării, întemeiat pe gândire liniară, Întregirea este în sine vindecare, cunoaștere și revelație. Întreaga noastră realitate, interioară și exterioară corpului fizic, se dovedește a avea o natură psihică.

Astfel, ieșirea din gândire se transformă în vindecare fizică, energetică, emoțională și mentală.
Aceasta transformă întreaga lume interioară din care se nasc relațiile, acțiunile și creațiile noastre.
Vindecarea interioară se transferă în vindecare a relațiilor cu ceilalți și cu existența și este, în același timp un act de cunoaștere a adevărului despre noi înșine, prin revelație.

Experiența

Deschiderea porților Conștiinței permite conștientizarea, vindecarea și explorarea tuturor dimensiunilor ființei noastre. Cel mai important lucru pe care îl aduce experiența expansiunii este configurarea unei noi înțelegeri a propriei noastre realități, fizice, energetice, emoționale și mentale. Lumea interioară și propria noastră viață, relațiile în care suntem implicați și contextul vieții noastre, se dezvăluie petrecându-se în propria noastră Conștiință.

Orice este posibil într-o experiență holotropică. Orice vindecare, orice revelație, orice cunoaștere, a oricărei dimensiuni a ființei și a existenței. Ceea ce se schimbă este identitatea din care trăim toate acestea. Nu mai suntem jucăria neputincioasă a unor forțe străine de noi și de neînțeles, ci contextul întregii noastre experiențe de a fi cineva sau ceva.

Vindecătorul interior, cum numește Stanislav Grof forța de revelație a Conștiinței, deschide pentru fiecare exact porțile de care are nevoie în acest moment. Pot fi deschise porțile corporalității, ale energiilor bio-fizice și ale dimensiunii subtile ale corpului și ale vieții. Pot fi deschise porțile trecutului, biografice și trans-biografice, pentru eliberarea unor conținuturi traumatice îngropate. Pot fi deschise porțile relațiilor cu ceilalți și cu existența, de-acum și dintotdeauna. Pot fi deschise porțile dimensiunilor spirituale ale existenței, aspectul numinos și divin sau dimpotrivă, spațiile celor mai profunde densități. Nu există limite și orice clasificare a experiențelor ar fi restrictivă.

Ceea ce contează cu adevărat este că orice experiență holotropică contribuie la expansiunea înțelegerii propriei noastre ființe și a experienței umane, aducând lumina conștienței în toate spațiile, oricât de „ascunse” ar părea.  Și aceasta este vindecarea, cunoașterea și revelația pe care o aduce Respirația Holotropică.

Cu toți suntem într-o Călătorie a Inimii, în căutarea Adevărului, Iubirii și Frumuseții, a Păcii, Puterii, Vieții și Creației. Căci acestea sunt chiar atributele Existenței și ale propriei noastre ființe. Respirația Holotropică este oportunitatea unui salt de Conștiință și unui pas către o experiență a vieții întemeiată în Conștiență și bucurie de a trăi.

Școala Maestrului Interior 10

Școala Maestrului Interior 9

Relație și Creație

9 este ultimul nivel al Transformării care conduce către o nouă Realitate: 10

La această ediție sunt ocupate toate locurile
Te așteptăm la ediția din anul 2024

Întreaga Existență este Relație și Creație.
Întregul se pulverizează pe Sine în miriade de ființe, creând. Întreaga Creație este Relația între aceste ființe. Creatorul se trăiește pe Sine. Relație și Creație.

Asemenea Creatorului nostru, suntem Relație și Creație, în interiorul Său. Și al Nostru.
Suntem relația cu gândurile, cuvintele, emoțiile, atitudinile noastre. Și această relație este un act de Creație.
Suntem relația cu corpurile noastre, cu ceilalți, cu lumea, cu Existența. Și acesta este un act de Creație.

Cea mai scurtă definiție a Divinității, dar a lui Om, Fiul, este aceasta Relație și Creație.
Este valabilă aceeași definiție pentru că Dumnezeu și Om sunt una.

”Eu și tatăl, una suntem!”, spune Christos.
”Și asemenea mie, fiecare dintre noi”, spune Maestrul Interior, Christos, cel care se naște în Inimă.

2022 a fost anul Vindecării prin Iubire și al perspectivei Holografice asupra realității.
În esență, ceea ce se vindecă prin Iubire este Relația. Cu noi înșine, cu trecutul, cu gândirea, emoția și corpul, cu ceilalți, cu lumea și cu Dumnezeu.
Iubirea vindecă dimensiunea numită Relație a ființei noastre.
Iubirea este unificare a Relației și disoluția separării între polii care relaționează.
Vindecarea prin Iubire este vindecarea prin a deveni una.

Perspectiva Holografică asupra realității, interioare și exterioare corpului deopotrivă, vindecă dimensiunea de Creație a ființei noastre, și este o consecință a Iubirii. Ființa vindecată de separare vede nu doar formele, ci felul în care acestea curg în Relație unele în celelalte.
Dezvăluie natura miraculoasă a ființei, și faptul că Om, la fel ca și Tatăl său, Întregul, creează la fiecare răsuflare, proiectând ca experiență propria sa lume interioară.

2022 a fost va să zică anul în care orfanul și-a recunoscut Tatăl, spulberându-și singurătatea, vindecând prin Iubire marea Relație între Om și Dumnezeu. Asta a deschis porțile holografice ale Viziunii, și Om a pătruns în profunzimea ființei, acolo unde el modelează visul despre sine și despre propria sa viață. 

Iar acum, 2023 curge în Școala Maestrului Interior cu un nou grad de profunzime și anvergură a experienței de a fi. Avem cheile Împărăției care este în noi. Gândurile noastre creează realitate. Cuvintele și emoțiile noastre modelează lumea, fiecare relație și fiecare creație a experienței noastre de viață.

În 2023 Școala Maestrului Interior urcă în spațiile cele mai rafinate ale Minții, în tăcerea și nemișcarea din care se nasc toate gândurile, cuvintele și stările, pentru a ne reaminti cum să modelăm Visul nostru despre noi înșine, astfel încât să trăim ca experiență de viață ceea ce vrem să trăim.
ȘI în același timp Școala Maestrului Interior coboară în cele mai dense dimensiuni ale Materiei pentru a descoperi astfel că Materia și Mintea, trupul și gândul, se nasc din aceeași tăcută nemișcare. Pătrundem în dimensiunile alchimiei care se petrece necontenit între Spiritul și Corpul nostru, prin Inimă, care este creuzetul întregii existențe.

Pătrundem misterul adânc prin care Om, Fiul, urzește existență cu fiecare gând, cuvânt și atitudine, prin fiecare emoție și fiecare gest, și le toarnă în toate relațiile sale, căci acestea sunt acte de creație a Lumii.

Școala Maestrului Interior este o Școală de Mistere, o Școală a Ființei, o Școală de Alchimie aplicată și de Magie.
Dar în cea de-a 9-a Ediție a Școlii, Maestrul Interior, celălalt nume al lui Christos, ne conduce pe un nou nivel.
9 este ultimul nivel al Transformării care conduce către o nouă Realitate: 10a