Depresia din timpul sarcinii și depresia post partum » Călătoria Inimii Skip to content

Depresia din timpul sarcinii și depresia post partum

Din păcate, multe, tot mai multe femei intră în depresie chiar în timpul sarcinii. Iar numărul celor care suferă de depresie post partum este, de-a dreptul, zdrobitor.

Ce se întâmplă, de fapt? Clar că sunt factori multipli care contribuie la această stare. De la tiparele de gândire la condiționări, de la credințe moștenite la mecanisme de comportament și obiceiuri nocive, de la relații toxice la o dietă și o nutriție foarte dezechilibrată.

În timp, pe rând, în scurte scrieri și împărtășiri, voi aborda – din perspectiva mea – cât mai multe din toate aceste cauze. Bazându-mă, întotdeauna, doar pe experiența directă, împărtășesc atât cât pot de obiectiv acest subiect.

Pe de o parte, sunt multe femei care vin acum către mine, pentru terapie și însoțire individuală, aflate fiind în depresie, fie în timpul sarcinii, fie post partum. Pe de altă parte, din ce în ce mai multe femei își asumă o schimbare radicală în stilul de viață, de la gândire la nutriție, și puterea de a naște natural. Unele, din ce în ce mai multe, dând naștere chiar acasă. Principiul Feminin se trezește!

Am să mă focusez acum, în acest scurt material, mai mult pe a explica, atât cât pot, despre depresia din timpul sarcinii și post partum. Mai precis despre una din cauzele majore care conduc la o astfel de depresie.  Mai precis, pe ceea ce se petrece în timpul sarcinii la nivel celular din punct de vedere al nutriției.

„Ce se întâmplă, doctore?”

În momentul fertilizării, ovulul și sperma se unesc formând o singură celulă, zigotul. În primele ore și zile de viață, zigotul se va divide în repetate rânduri, dând naștere în cele din urmă  celulelor şi organelor specializate ale sugarului. Pe măsură ce celulele și organele se diferențiază, luând forma finală, nevoile lor nutritive ajung le rândul lor să fie diferite.

Creierul aflat în curs de dezvoltare, în special, are o nevoie imensă și absolută de energie sub forma oxigenului şi a glucozei, şi de molecule structurale, printre care și acizi graşi din clasa Omega-6 şi Omega-3. Pe măsură ce creierul fetusului se dezvoltă de la câteva sute de celule la miliarde de neuroni şi celule de susținere, el ia aceste elemente esenţiale din sânge. Circulația sângelui ajunge în cele din urmă la fiecare celulă a creierului – ca şi la toate celelalte  celulele – prin vase de sânge subţiri numite capilare, care hrănesc întregul ţesut.

Substanţele care circulă prin sângele fetusului provin de la mamă. Oxigenul inhalat şi nutrienţii extraşi din mâncarea consumată de către mamă circulă prin sângele ei şi ajunge astfel la placentă. Acolo, circulaţia sângelui mamei şi a copilului vin într-un contact intim, astfel că în cele din urmă nutrienţii vitali şi oxigenul sunt transferaţi fetusului care se dezvoltă în pântecele mamei, prin cordonul ombilical.

Atunci când sângele matern este bogat în oxigen şi nutrienţi corespunzători, fătului îi merge bine. Dar mii de studii de cercetare dovedesc consecinţele care decurg atunci când sângele mamei este deficient în ce priveşte anumiţi nutrienţi. Deficitul maternal de acid folic, de exemplu, poate să aibă drept rezultat naşterea unor copii cu spina bifida (un deficit al tubului neuronic acolo unde se termină coloana vertebrală ). Mamele fumătoare riscă să aibă copii născuţi prematur, şi care mai târziu pot să aibă probleme cu învăţatul, fie din cauza cantităţii reduse de oxigen sau a monoxidului de carbon, fie a altor toxine care se găsesc în fumul de ţigară. Chiar şi cantităţile moderate de alcool din timpul primelor luni de sarcină pot să ducă la un sindrom alcoolic fetal, care stă la baza retardării mentale şi a altor probleme legate de dezvoltare.

Ce putem face?

Ca și terapeut, am făcut, de fiecare dată, tot ce am putut, lucrând cu multe femei ce aveau aceste probleme. Multe dintre ele au înțeles și au cooperat, alegând să-și schimbe modul de viață. Altele, însă, nu au reușit să renunțe la dependențe (alcool, tutun) sau să aleagă o hrană sănătoasă.

Suplimentele de acid folic şi de alte vitamine oferă o oarecare protecţie împotriva unor malformaţii ale fetusului, cum ar fi defecte ale tubului neuronic. Însă, oricâte avertismente ar fi asupra riscurilor consumului de alcool și de tutun în timpul sarcinii, se pare că unele mame (sau viitoare mame) nu țin cont de ele. Motivele, emoționale și psihologice, pentru aceste alegeri, sunt foarte multe.

Însă pentru acele femei care aleg o îngrijire prenatală regulată, atenţia acordată unei diete echilibrate în timpul sarcinii a devenit deja o prioritate.

Dar chiar și pentru cele care aleg o hrană sănătoasă, unul dintre nutrienţi scapă, uneori, din vedere: uleiul esențial Omega-3. Ulei necesar nu numai pentru evoluţia creierului uman dar şi pentru creşterea lui în pântecele matern. Atât cercetările mai vechi cât şi cele noi indică faptul că lipsa de acizi Omega-3 în timpul sarcinii poate să afecteze dezvoltarea sistemului vizual şi să compromită inteligenţa viitorului copil.

Deoarece acizii graşi esenţiali nu pot fi produşi de către corpul uman, fetusul asimilează întreaga cantitate de Omega-3 din sângele mamei, şi în cele din urmă din dieta ei şi din depozitele de EPA şi DHA  din ţesuturile ei.

Acizii graşi Omega-3 sunt transportaţi în mod activ către fetus. Acesta, pur și simplu, va stoarce de la mamă, acizii grași pentru a-și satisface nevoile. Dezvoltarea sănătoasă a creierului şi a întregului organism al copilului are nevoie de cantități mari de acizi grași Omega3. Dacă există o cantitate mare în organismul mamei, suficientă pentru copil, atunci dezvoltarea fetusului se poate desfăşura normal.

Însă, dacă acești acizi lipsesc din organismul mamei, nu numai fătul are de suferit în timpul sarcinii ci apoi, în perioada post partum, femeia  poate să sufere de depresie.

Situaţia este şi mai gravă în cazul unei femei însărcinate care a suferit o pierdere masivă de Omega-3. În acest caz, nici mama şi nici copilul care se dezvoltă nu vor avea cantităţi adecvate de uleiuri Omega-3, fapt care conduce la o serie de probleme de sănătate.

Sarcina cu riscuri mari

Deficitul de Omega-3 din timpul sarcinii reprezintă o devastatoare lovitură dublă:

el compromite integritatea viitoare a creierului copilului şi cel mai probabil şi starea generală de sănătate a acestuia, și, de asemenea, poate să afecteze şi starea de sănătate prezentă şi viitoare a mamei atrăgând după sine riscuri şi în ce priveşte sarcina însăşi.

Numeroase studii din ultimii două zeci de ani au asociat deficitul de Omega-3 cu una dintre cele mai periculoase probleme legate de sarcină, preeclampsia şi eclampsia. Cauza exactă a acestor tulburări rămâne, însă, obscură.

Printre simptomele de eclampsie se numără tensiune arterială ridicată, dureri de cap, vedere tulbure, insuficienţă respiratorie, greaţă, transpiraţie, dureri în partea dreaptă a abdomenului, şi convulsii asemănătoare cu cele ale epilepsiei. Dacă nu este tratată, această boală poate să provoace afecţiuni permanente ale rinichilor şi ficatului, şi de asemenea moarte mamei şi a fetusului.

Deşi se pare că sunt implicate şi alte procese biochimice, există dovezi care indică că este posibil ca acizii graşi Omega-3 să aibă un rol în această afecţiune. Femeile însărcinate care suferă de preeclampsie au nivele mai scăzute de EPA şi de DHA (acizii graşi Omega-3 cu lanţuri lungi de atomi de carbon) decât femeile însărcinate care nu au preeclampsie.

De asemenea, deficitul de Omega-3 a fost asociat cu greutatea mică a fătului la naştere şi cu naşterile premature, principala cauză a mortalităţii noi născuţilor. Nou- născuţii din Insulele Faroe, care se află în Atlanticul de Nord între Norvegia şi Islanda, au greutatea medie cea mai ridicată la naştere dintre cele treizeci şi trei de regiuni urmărite într-un studiu recent. Oamenii de ştiinţă au emis ipoteza conform căreia acest lucru se datorează dietei bogate în peşte şi nivele ridicate de EPA, despre care se crede că modifică semnificativ cantităţile de eicosanoizi necesari pentru travaliu şi naştere. Ei au susţinut cu precădere că nivelele sporite de acizi Omega-3 dau naştere la nivele ridicate de prostaciclină, care relaxează muşchii uterului şi astfel întîrzie debutul travaliului iar în acelaşi timp reduc nivelele relative ale anumitor acizi Omega-6 derivaţi din prostaglandine, care stimulează travaliul şi naşterea.

Formarea creierului

Deoarece acizii graşi Omega-3 sunt atât de importanţi pentru evoluţia creierului uman, faptul că sunt din ce în ce mai multe mame (și viitoare mame) care îi consideră necesari în dieta lor, nu poate fi decât un semn foarte bun. Cu cât mai mulți oameni devin conștienți că acizii grași Omega-3 sunt extrem de necesari pentru formarea creierului fiecărui individ, încă din primele zile ale existenţei lui în pântecele mamei, cu atât mai mult contribuim la o altfel de educație în ceea ce privește sănătatea noastră.  

Despre semnele de deficienţă clinică la nou-născuții hrăniţi cu lapte degresat, sunt convinsă că multe mame pot împărtăși din propria lor experiență. Sindromul, marcat de deficite de Omega-6 şi Omega-3, include: leziuni ale pielii, depigmentare, scăderea tonicităţii musculare; funcţionarea defectuoasă a rinichilor, plămânilor,  ficatului  şi o predispoziţie sporită la infecţii.

Sindromul deficitului de acizi graşi esenţiali poate să fie eliminat cu ajutorul suplimentelor de acid linoleic (LA), un ulei de tipul Omega-6.

Analize din ce în ce mai sofisticate ale compoziţiei creierului şi dietei au întărit, de-a lungul anilor, convingerea că deficitul de acizi graşi Omega-3 este o cauză majoră în depresia din timpul sarcinii și depresia post partum.

Versiunile de acizi graşi esenţiali cu lanţuri lungi de atomi de carbon, sunt necesari în proporţii egale pentru funcţionarea eficientă a sistemului vizual şi a creierului fătului dar și al stării de bine a mamei (viitoarei mame).

Fără cantităţi mari de DHA, acidul gras Omega-3 cu lanţuri lungi de atomi de carbon, care se găseşte de obicei în peşte, nu am fi putut să evoluăm deloc. Şi acum există un corp semnificativ de date care ilustrează impactul pe care-l are deficitul de DHA care apare în perioadele critice de dezvoltare a creierului. Cele mai puternice studii se concentrează asupra ultimelor trei luni de sarcină şi a primului an de viaţă – pragul către dezvoltare pe parcursul căruia creierul şi retina se dezvoltă cel mai rapid şi acumulează cu o aviditate extremă DHA şi capacităţi vizuale şi cognitive asociate.

Pentru că este dificil să evaluezi un copil aflat în pântecele mamei, cercetătorii s-au oprit asupra copiilor născuţi prematur, care din punct de vedere al evoluţiei sunt comparabili cu copiii aflaţi în ultimul trimestru de viaţă intrauterină.

Tot mai multe date continuă să provină din compararea copiilor alăptaţi la sân cu cei alăptaţi cu biberonul, deoarece spre deosebire de laptele alimentar, cel uman conţine nivele ridicate de DHA. Există pur şi simplu sute de studii care stabilesc avantajele alăptării la sân pentru copiii, indicând printre alte fapte,  riscuri mai reduse pentru bolile infecţioase, dispoziţii mai calme, şi coeficiente de inteligenţă superioare.

Cu toate că multe dintre avantajele alăptării la sân par să se datoreze acizilor graşi Omega-3, este important să ne reamintim că alăptare la sân oferă potenţiale beneficii în ce priveşte dezvoltarea, altele decât cele nutritive:  dezvoltare emoțională și psihică armonioasă, conexiune între mamă și copil, atenție și prezență din partea mamei.

O echipă a comparat un grup de copii născuţi prematuri şi hrăniţi cu lapte maternal pus în biberon cu o serie de copii prematuri hrăniţi cu lapte praf; atunci când la vârsta de opt ani, li s-a testat coeficientul de inteligenţă, grupul hrănit cu lapte matern a obţinut în medie cu 8.3 puncte mai mult decât grupul căruia i s-a dat lapte de vacă tratat.

Mâncând pentru doi

Având în vedere datele studiilor existente, pare un lucru înţelept să luăm în considerare modalităţile prin care se pot administra mai mulţi acizi graşi Omega-3 copiilor nenăscuţi şi, mai târziu, nou-născuților, asigurându-le astfel nutrienţi a căror necesitate istorică pentru dezvoltarea creierului a fost dovedită.

Cea mai bună strategie este modificarea nutriţiei materne prin intermediul dietei şi utilizarea unui ulei de pește, de bună calitate, înainte, pe parcursul, şi după perioada de sarcină şi naştere. Rolul principal se pare că îl au suplimentele de calitate superioară,  deoarece consumul excesiv de anumite tipuri de peşti ar putea să fie riscant pentru mamă şi pentru copil din cauza toxicităţii unei serii întregi de substanţe otrăvitoare începând cu mercurul şi până la poluanţii chimici organici.

De asemenea, trist dar adevărat, mai mult de 95% din mărcile ce vând capsule Omega3 și care se găsesc în farmacii conțin ulei rânced. Acesta conduce la mai multă toxicitate în corpurile noastre. Deci, atenție ce consumați!

În special copiii sunt cei mai expuşi la efectele neurotoxice ( mai exact, „otrăvirea creierului”) ale mercurului şi ale altor poluanţi.

Sunt multe studii care descriu mai amănunțit argumente pro şi contra folosirii peştelui versus suplimentele ce există pe piață. Caută chiar tu și citește. Documentează-te. Merită! Eu am ales să folosesc, și recomand cu cea mai mare încredere, uleiul Pure Arctic Oil de la EQOLOGY .

Indiferent de dietă, laptele uman conţine grăsimi în proporţie de aproximativ 50 la sută , care sunt necesare nu numai pentru energia care trebuie să susţină ritmul fabulos de creştere al copiilor nou-născuţi, dar şi pentru finalizarea dezvoltării  structurale a creierului. Cu toate acestea, proporţiile de DHA şi de alţi acizi graşi Omega-3 din grăsimea laptelui variază foarte mult de la o populaţie la alta. Efectuând studii după studii, cercetătorii au descoperit de fiecare dată că nivelul de DHA din laptele matern depinde într-o măsură mare de tipurile şi cantităţile de alimente consumate. Laptele „de pe urmă”, de la sfârşitul unei alăptări, conţine mai multă grăsime, şi prin urmare mai mulţi acizi graşi Omega-3 decât cel de dinainte.

Alte studii nu numai că au examinat consumul de acizi graşi Omega-3 prin intermediul dietei, dar au cercetat de asemenea legăturile dintre depozitele maternale de Omega-3 şi proviziile disponibile pentru dezvoltarea creierului copilului. În cadrul unui studiu internaţional care a cuprins femei din Olanda, Ungaria, Finlanda, Anglia, şi Ecuador, cercetătorii au luat sânge de la mamele care alcătuiau un grup de test, la optsprezece săptămâni, la douăzeci şi două de săptămâni, şi la treizeci şi două de săptămâni după concepţie. La scurt timp după ce mamele au născut, cercetători au recoltat din nou sânge de la ele, şi, pentru a verifica starea copiilor, au luat eşantioane din cordonul ombilical.

Descoperirile au fost fascinante. Cu toate că, consumul alimentar de acizi graşi Omega-3 a rămas relativ constant, măsurătorile arătau că nivelul acestora din sânge a scăzut pe parcursul perioadei de sarcină la toate grupurile, ceea ce  indica după toate probabilităţile o creştere a cantităţii de acizi graşi Omega-3 preluate de-a lungul timpului din depozitele maternale de către fetus. Mai mult decât atât, la fiecare populaţie, nivelele de Omega-3 ale mamei şi ale bebelușului erau foarte apropiate.

Mamele şi micuții finlandezi aveau cele mai ridicate nivele iar cei unguri, cele mai scăzute. Deosebit de pertinentă a fost descoperirea că creşterile uşoare ale acizilor graşi Omega-3 maternali se reflectau cel mai profund la infanţii unguri, care într-o primă instanţă aveau provizii mai mici de Omega-3 decât celelalte grupuri. Aceasta înseamnă că atunci când cantitatea de Omega-3 este mică, acizii graşi Omega-3 suplimentari sunt absorbiţi în mod preferenţial de către fetus.

Depresia postpartum

Carenţa de uleiuri Omega-3 poate să afecteze sănătatea mamelor şi după ce acestea au născut. Golite de aceste lipide esenţiale de către fetuşi, care le primesc preferenţial în caz că există vreun deficit, mamele sunt predispuse după câte se pare, riscului oricărei boli asociate cu deficitul de Omega-3.

Dar cea mai remarcabilă consecinţă poate să fie depresia postpartum. Nivelele de acizi graşi Omega-3 din sânge scad în timpul ultimului trimestru de sarcină şi rămân la un nivel  scăzut, în special la femeile care alăptează. Deoarece acizii graşi Omega-3 care circulă în sânge sunt atât de importanţi în evoluţia creierului, inclusiv a acelor sisteme neuronale care mediază dispoziţia şi emoţia, ideea că pierderea acizilor graşi Omega-3 poate să fie o cauză majoră a tristeţii postpartum, ca şi unul dintre cele mai serioase simptome ale depresiei majore postpartum este mai mult decât plauzibilă.

Cum alegem să naștem?

Dietele moderne, cu un conţinut redus de Omega-3, duc la anumite complicaţii ale sarcinii, inclusiv la naşterea prematură. O veste şi mai proastă însă este că nou-născuții prematuri prezintă un risc mai mare de a suferi din cauza deficitului de Omega-3 decât cei care se nasc la termen, ca urmare a faptului că creierul fetusului primeşte cea mai mare parte a necesarului de Omega-3 în cel de-al treilea trimestru de sarcină. Odată ce copilul prematur a părăsit pântecele mamei, proviziile de Omega-3 pot să devină foarte precare.

Soluţia acestei probleme se află la îndemâna oricărei femei care alege să-și schimbe modul de viață, stilul de hrană și, mai ales, să-și întrupeze puterea feminină. Având la dispoziție informaţia necesară, femeile însărcinate pot să-şi sporească consumul de uleiuri Omega-3, în special de EPA şi DHA, împiedicând astfel noianul de probleme care încep odată cu concepţia şi continuă să apară la un an sau chiar mai mult după naştere.

Cea mai mare parte a dovezilor, în urma multor studii științifice, înclină foarte clar în direcţia suplimentării acizilor graşi Omega-3. Cu fiecare studiu nou, scepticii găsesc că este tot mai dificil să-şi argumenteze punctul de vedere. Literatura sugerează că femeile însărcinate ar trebui să-şi mărească cantitatea de DHA din dietele lor, şi eventual să consume şi suplimente precum ulei de pește. Dar, ATENȚIE la ce suplimente folosiți! Multe capsule Omega 3, așa cum am menționat mai sus, conțin ulei de pește rânced. Și a consuma astfel de suplimente conduce la creșterea toxicității la nivel celular.

Femeilor care nu alăptează şi care vor să le dea sugarilor lor acizi graşi Omega-3, le sugerez să hotărască acest lucru împreună cu medicul lor pediatru – dacă acesta este unul cu o perspectivă mai largă. Conţinutul  uleiului de pește Omega-3 poate fi turnat în laptele praf. Sugarii nu au nevoie de o cantitate prea mare de Omega-3. Ceea ce este cel mai  important să înţelegem este faptul că trebuie să existe un echilibrul între DHA şi alţi acizi graşi Omega-3 pe de o parte, şi acidul Omega-6, pe de altă parte. Doar acest echilibru conduce la o dezvoltare optimă a nou-născutului şi al copilului.

Dacă te interesează să faci un test de sânge pentru a vedea echilibrul tău între Omega 3 și Omega 6, scrie-mi pe adresa de mai jos!

S-ar putea să mai fie nevoie încă de foarte mulți ani de acum înainte pentru ca producătorii de lapte praf, obstetricienii, pediatrii, şi nutriţioniştii care ne-au stabilit dietele de până acum, să facă din acizii graşi Omega-3  o parte a programului pentru reuşita evoluţiei mamei şi copilului.

Cu încredere,

Elena Francisc-Țurcanu (AmmaRa)

P.S. Pentru mai multe informații despre Uleiul de pește PURE ARCTIC OIL de la EQOLOGY, scrieți-mi pe adresa office@calatoriainimii.ro , cu mențiunea: mă interesează să aflu informații despre uleiul de pește EQ.

Nu este nici un comentariu încă, fii tu primul.


Adaugă un comentariu

Newsletter

Abonează-te la newsletter și primești un cupon de reducere de 10% pentru prima ta comandă pe site-ul Călătoria Inimii