Mai întâi expiră profund, chiar în timp ce citești aceste cuvinte, ca un oftat care golește spațiul interior al corpului, apoi inspiră cea mai adâncă inspirație pe care o poți face acum. A inspira conștient este a primi, a absorbi. Și pentru a primi e nevoie să te deschizi în fața existenței. Rareori suntem conștienți de ceea ce primim necontenit, la fiecare respirație, la fiecare privire. Noi nu ne hrănim doar cu mâncare și apă. Ne hrănim cu lumină atunci când privim, ne hrănim cu aer când respirăm, ne hrănim cu, culorile lumii, cu prezența oamenilor, a plantelor și animalelor, a păsărilor și a norilor. Existența este un ocean de vibrații, de energii, la fel precum suntem și noi în interiorul nostru, iar respirația și atenția noastră pun în rezonanță lumea interioară și cea exterioară.
Respiră profund va să zică în timp ce citești aceste cuvinte, simte miracolul respirației și al bătăilor propriei tale inimi care te aliniază cu existența. Adună energia sacră a Atenției tale, răspândită în gânduri, în exterior, în lucruri, adun-o, zic, în interiorul tău pe fiecare inspirație profundă, resoarbe-o înapoi în interior, în sursă, în centrul ființei tale. Creează acest Centru de Atenție în adâncul pieptului, în profunzimea lui. Vei descoperi imediat senzații, care sunt energii lăuntrice alimentate de respirație și de Atenția ta. Este un Centru de Atenție, de respirație, ca un fel de cuib, un mic glob, ca un căuș care devine centrul corpului tău fizic, al Conștienței tale.
Ai observat că Atenția este o energie magică?
Oriunde îți duci energia sacră a Atenției, ceva crește. Orice dimensiune a vieții tale pe care vrei să o crești, are nevoie de energia Atenției tale: copiii tăi, proiectele tale, relațiile tale. Atenția este o energie misterioasă și puternică, ce leagă dimensiunea umană de cea universală și divină. Și totuși, de atât de multe ori o risipim în spații obscure, o rătăcim în labirinturile gândirii sau, și mai rău, hrănim cu ea fricile noastre și umbra…
Resoarbe deci energia sacră a Atenției și creează cu ea centrul ființei tale în vreme ce respiri profund și citești aceste cuvinte.
Modelează din ea în profunzimea senzațiilor din piept, un loc precum un altar sferic, și aprinde acolo chiar acum o mică flacără. Sigur, este un gest de imaginație, dar imaginația este sursa oricărei realități și sămânța oricărei experiențe. Imaginația este la fel de reală precum cuvintele pe care le citești și le auzi în interiorul minții tale. Aprinde candela Conștienței în profunzimea acestui cuib de Atenție din adâncul pieptului, hrănește flacăra cu respirație profundă, iar flacăra crește în adâncul pieptului, iluminând și încălzind spațiul de jur împrejur. Fiecare inspirație care adună Atenția de pretutindeni o condensează în pieptul tău, iluminându-l.
Împrăștie această luminozitate a altarului tău interior în întreaga formă interioară a pieptului, în inima fizică, în plămâni, în omoplați, în articulațiile umerilor. Folosește-ți expirația pentru a conduce lumina interioară a altarului pretutindeni, descoperă felul în care rafinamentul luminii pătrunde în vertebre, în coaste, în cele mai dense spații ale corpului tău, descoperă felul în care impregnează imediat senzațiile tale.
Centrul luminos pe care tocmai l-ai creat, devine nu numai centrul Atenției tale, ci și al corpului tău fizic, al energiilor tale vitale, centrul respirației, al gândirii, al conștienței tale și, de fapt al întregii tale realități. Când ai Centru, atunci labirintul exterior se topește, haosul pe care îl cunoști atât de bine, devine Cosmos, risipirea devine coerență, iar tu devii Centrul întregii tale experiențe de viață.
Odihnește-te cale de câteva respirații profunde în mijlocul realității, oriunde te-ai afla, relaxează corpul și respiră prin toți porii pielii tale, o respirație sferică, în care aduci pe fiecare inspirație în profunzimea corpului vibrațiile întregii existențe, lumina, culorile, te pui în rezonanță, în armonie cu experiența vieții. Iar pe fiecare expirație, împrăștii luminozitatea altarului mai întâi în întreaga formă interioară a corpului fizic, în plexul solar și în interiorul craniului, în burtă, în brațe și picioare, până când întregul volum interior al corpului se iluminează sub puterea Atenției, a respirației, a Centrului.
Respiră profund și creează pauze mari între inspir și expir, pauze în care asculți existența și experiența vieții, oricare ar fi ea în această clipă. Cu fiecare inspirație, altarul tău interior devine mai rafinat, Centrul devine mai profund, până când corpul tău fizic devine o catedrală de jur împrejurul acestui altar, al acestei flăcări făcută din Atenție, până când respirația ta umple întregul spațiu interior. Descoperă vastitatea acestui spațiu de senzații, care se iluminează tot mai mult, pe măsură ce îți reamintești cum să modelezi și extinzi lumina Centrului în fiecare părticică din corp.
Forma interioară a corpului fizic se umple cu senzații, greutatea corpului devine cumva transparentă în fața respirației sferice, oasele tale devin luminiscente, impregnate cu luminozitatea inimii tale, a Atenției și a respirației. Constată cu simplitate, fără cuvinte, cum întregul tău corp fizic devine o catedrală de jur împrejurul altarului în care arde flacăra conștienței. A fi conștient este a simți mai mult, mai profund, a fi mai viu, mai vital, senzațiile tale mai acute, mai clare, ca niște valuri care se împrăștie din centru, pretutindeni.
Respiră profund și lent, realizează această pulsație care nu este doar respirație, este și Atenție, adică energie creatoare. Deschide porii pielii larg, pentru a primi pe inspirație și a dărui pe expirație această luminozitate interioară, transformă porii pielii în ferestre uriașe de catedrală, în vitralii fabuloase prin care spațiul interior, corporal, comunică cu exteriorul corpului fizic, cu camera în care te afli și cu lumea în care te afli. Transformă din nou printr-un act magic de imaginație creatoare, luminozitatea inimii tale, în raze groase de lumină care izbucnesc prin ferestrele catedralei lăuntrice, sferic, în toate direcțiile, umplând cu lumină spațiul în care te afli.
Amplifică și mai mult respirația, chiar acum, în vreme ce citești aceste cuvinte, pauzele dintre inspir și expir fă-le mai lungi, crește forța acestei creații luminoase, privește la felul în care viața este a primi necontenit și a dărui necontenit, nu numai lumină, dar și Atenție, este relație cu tot ceea ce există și creație în toate dimensiunile propriei tale vieți. Realizează felul în care de atât de multe ori, rătăcit în gândire, absorbit de exterior, ignori darurile uriașe ale vieții, abundența infinită a experienței de a fi viu, privește cum cel mai important dar pe care-l poți face lumii și propriei tale vieți, oamenilor care contează pentru tine și realității, este această Prezență, această Atenție care pulsează.
Atenția este un miracol, este esență. Este divinitate în expresia sa umană, este cea mai valoroasă vibrație a ființei tale,
cea care creează întreaga experiență a vieții tale și pe care înveți să o modelezi conștient, chiar acum, în această clipă în care respiri. Privește, în vreme ce respiri profund prin vitraliile catedralei corpului tău fizic, în spațiul în care te afli, cum fluxurile vieții se amplifică odată cu, conștiența și respirația ta. Privește cum adevărul pe care îl percepi, despre tine și despre viață, devine mai profund și mai vast, privește cum conexiunea ta cu toate lucrurile și dimensiunile devine mai profundă și mai vastă, cuprinzând tot mai mult din realitate. Privește cum gradul de frumusețe pe care îl poți percepe se adâncește și se lărgește, cum un fel de pace se instalează în volumul sferic al ființei tale.
Privește de jur împrejur cu ochiul sferic al inimii tale în vreme ce respiri și lasă pulsația Atenției tale să treacă dincolo de pereții camerei în care te afli, oriunde ai fi. Spațiul camerei devine o nouă dimensiune a catedralei tale lăuntrice, centrul tău, este centrul său. Și dincolo de pereții camerei tale, orașul, lumea în care te afli, cerul și pământul devin dimensiuni ale Catedralei care are în centrul său altarul pulsatoriu al Atenției.
Întreaga experiență a vieții tale este pulsatorie, așa a fost întotdeauna, așa va fi mereu, în toate timpurile și spațiile conștiinței. Tot ceea ce poți percepe, în interiorul corpului și în afara lui, este vibrație, energie, pulsație, oamenii sunt centre de energie sacră, creatoare, toate gesturile noastre, toate gândurile, emoțiile, acțiunile, relațiile cu ceilalți și cu lumea, sunt exprimări ale acestei pulsații creatoare. Este suficient să regăsim Centrul conștient pentru ca haosul să se transforme în cosmos, pentru ca experiența vieții să devină coerentă.
Când ai Centru, când nu rătăcești, relațiile tale cu oamenii, lucrurile și existența devin profunde, semnificative, poți simți mai mult din adevărul omniprezent al Ființei, realitatea vieții se dezvăluie în adâncimea sa insondabilă și în anvergura sa infinită. Catedrala lăuntrică devine o expresie a Catedralei universale, a cărei boltă este Cerul și a cărei adâncime este pământul, trecutul se dezvăluie ca o experiență lăuntrică și devine maleabil, concluziile plate asupra existenței, tot ceea ce credeam că știm capătă o nouă semnificație.
Dar cel mai important, noțiuni precum Adevărul, Iubirea, Frumusețea, Libertatea, Pacea ies din domeniul gândirii liniare și devin experiență.
Respiră profund. Este doar începutul unei transformări uriașe a percepției și a vieții. Primul pas conștient din marea călătorie a vieții și a inimii tale. Este o recuperare din inconștiență a corpului fizic, a Atenției, a capacității tale de a simți și de a crea în viața ta.
Nu există altă iluminare decât cea prin Conștiență. Nu există alt întuneric decât cel al inconștienței.
Existența este o Catedrală uluitoare, în care noi suntem altare pe care le putem aprinde atunci când alegem să o facem. Realitatea curge prin noi, din noi, în fiecare clipă, la fiecare expirație, la fiecare clipire de ochi și fiecare gest, se exprimă prin noi în fiecare relație pe care o creăm, în fiecare creație, fiecare proiect în care ne implicăm. Fiecare pas și fiecare cuvânt rostit în această lume este un act creator, iar gradul nostru de conștiență determină profunzimea și anvergura creației noastre.
Trăim în mijlocul sacralității, al divinității, numai că nu ne dăm seama de acest lucru… până într-o zi. Această zi poate fi azi pentru tine, acum, în acest moment, în care respiri conștient, în care pulsezi în întregul spectru al vieții, în care alegi să primești totul de la viață și devii un creator conștient de realitate. Noi ne petrecem în mijlocul existenței universale pe care pășim, pe care o respirăm, o pipăim, o mâncăm, o percepem, pe care o vedem privindu-i pe ceilalți, și un timp credem că suntem separați de toate acestea. Dar vine o zi în care realizăm că nu putem fi separați, nu avem cum să ne desprindem, nu putem fi singuri, pentru că tot ceea ce suntem noi este primit de la existență, și nu putem face altfel decât să exprimăm darurile primite, pe expirație, prin gesturile, acțiunile, creațiile și relațiile noastre în marea catedrală a existenței.
Cum se face că trăim uneori în viețile noastre ceea ce nu vrem să trăim, dacă suntem creatori? Ei bine, noi nu avem probleme cu a crea, suntem inevitabil izvoare de realitate, modelăm necontenit energia vieții pe care o primim și o exprimăm. Avem o dificultate însă în a crea ceea ce dorim să trăim în viețile noastre, pentru că nu suntem conștienți de mecanismele rafinate ale propriei ființe. Suntem aici ca să învățăm să le folosim. Această dimensiune densă este o Școală a ființei, o Școală pentru Creatori, o Școală a Inimii, a Centrului, a Atenției. Examenele noastre sunt chiar situațiile vieților noastre. Iar acest moment poate fi acel moment pe care l-ai așteptat, l-ai intuit dintotdeauna: da, există ceva dincolo de platitudinea vieții inconștiente, există un adevăr mai profund și mai vast decât cel al dimensiunii liniare, care este doar un decupaj din marele întreg.
A învăța să privești în profunzimea existenței și a desluși anvergura ei, este motivul pentru care tu ești aici, în acest corp, în această casă, în această lume, în această viață. Fiecare detaliu al experienței tale de viață, fiecare împrejurare estre o oglindire a lumii tale interioare, a catedralei lăuntrice, în catedrala mai largă a vieții. Dacă îți dorești o experiență de viață diferită, atunci este nevoie să transformi experiența interioară, lumea interioară a gândirii, a emoțiilor, a atitudinilor lăuntrice. Nu numai că acest lucru este posibil, dar este singurul motiv pentru care suntem aici. Și acest moment poate fi unul de cotitură, dacă simți în aceste cuvinte, vibrația Adevărului.
Totul începe cu un moment de Prezență, dar continuă cu a deveni Centrul conștient al propriei tale vieți.
Descoperi tehnologia interioară a creației de realitate, cum să transformi spațiul interior astfel încât exteriorul și experiența vieții tale să reflecte ceea ce vrei să trăiești. A fi conștient este o artă pe care o exprimăm în fiecare gest al vieților noastre, dacă facem din această artă consacrarea noastră de a fi.
Respiră adânc. Atenția ta, cuibărită în altarul inimii tale pulsează. Corpul tău fizic este catedrala ta personală. Privește spațiul în care te afli și dincolo de el, existența. Este marea Catedrală din care faci parte. Dacă citești aceste cuvinte, a venit timpul să înveți să stăpânești arta de a crea realitate în interiorul și în exteriorul tău. Este inevitabil, căci acesta este motivul pentru care ești aici, în experiența vieții tale. Desigur, o poți amâna la nesfârșit și poți repeta la nesfârșit aceleași povești. Dar în final, scopul va fi împlinit, căci aceasta este curgerea vieții și a Conștiinței. Suntem meniți Ascensiunii. Iar acum este momentul.
***
Subsemnatul Horia Francisc Țurcanu, sunt unul dintre fondatorii Școlii care în aceste vremuri poartă numele: Școala Maestrului Interior. Am băut până la fund cupa întunecată a inconștienței, pentru ca apoi să redescopăr eterna cale a Conștienței. Am sentimentul uneori că mai degrabă mi-a fost dăruită, tocmai pentru că este inevitabilă. Nu pot și nu putem păstra nimic pentru noi, căci viața este o pulsație. De aceea singura posibilitate este a împărtăși Cunoașterea. Școala pe care am fondat-o este replica contemporană a eternei Școli de Mistere a umanității. Șlefuim în ea, pentru cei chemați, arta creației de realitate și Cunoașterea. Scopul său este evoluția eternă a Ființei. Maestrul este umanul conștient de propria sa divinitate, putere și splendoare creatoare. Este un nivel al propriei noastre Conștiințe și de aceea nu poate fi descoperit decât în Interiorul catedralei, în propria Inimă. Tot de aceea, această Cunoaștere nu poate fi predată teoretic, ci este o experiență care are caracterul unei inițieri. Este trăire. Școala este un spațiu în care Maestrul din tine însuți se trezește pentru a fi manifestat în experiența vieții tale.
Dacă citești aceste cuvinte, atunci pentru tine ele sunt o invitație la o transformare radicală.
Este o chemare la Școala Maestrului Interior.
Nu este nici un comentariu încă, fii tu primul.