Suntem mulți!, care simțim Adevărul » Călătoria Inimii Skip to content

Suntem mulți!, care simțim Adevărul

Horia Francisc-Țurcanu

30 decembrie 2019

Suntem mulți!, care simțim Adevărul

Am trăit de foarte, foarte multe ori momentele cosmice ale deschiderii, împreună cu oamenii pe care i-am însoțit, personal sau în marile cercuri ale regăsirii de sine pe care le numim Călătoria Inimii. Am fost centrul și martorul revelației, a unor transformări uluitoare, ale conexiunilor magice care se stabilesc între inimile oamenilor, martorul Adevărului despre noi înșine, care izbucnește copleșitor, martorul Iubirii, al Frumuseții și al Armoniei care sunt atribute fundamentale ale umanității sacre ce trăiește în noi toți.

Mi-am spus de nenumărate ori că oamenii care trăiesc această frumusețe nu o vor uita niciodată, nu o vor putea îngropa și nu se vor putea întoarce în labirinturile fricii, ale răcelii și ale platitudinii, nu vor mai merge niciodată pe cărările mediocrității și ale compromisului, ci vor rămâne în picioare, transformându-și viețile, relațiile și lumea în care trăim cu toți.

De o mie de ori am văzut curgând pe obraji lacrimile recunoașterii Adevărului despre noi înșine, ochii iluminați de cutremurarea Ființei, am simțit vindecarea uriașă care se naște din deschidere și din încredere, din regăsirea conexiunii cu ceilalți, cu cerul și cu pământul, cu divinitatea omniprezentă pe care o respirăm, o privim și o atingem. Am văzut frumusețea izbucnind din interiorul inimilor și rețelele vieții arzând strălucitor între noi, am văzut fețele transfigurate în fața dezvăluirii adevăratei naturi a realității, a măreției și a splendorii a ceea ce suntem cu toți.

Și de o mie de ori am văzut cum aceiași oameni se întorc apoi în cochiliile lor închise, în cazematele înghețate ale gândirii, în moduri de a exista rudimentare și plate, în dimensiunea convențională și dureroasă a labirintului, în care inimile sunt închise, privirile tăioase, măștile tot mai groase ascunzând o durere tot mai mare.

Am văzut cum minunăția durează doar trei zile,

cum vechile roluri și moduri de a trăi ocupă din nou spațiul deschis al inimii, am văzut cum lacrimile recunoașterii îngheață și cum, aceiași oameni care au trăit Revelația despre ei înșiși, despre ceea ce sunt în adâncurilor lor, renunță la ea, înfricoșați, se prăbușesc din nou în genunchi, reluându-și locurile în șirurile lungi de sclavi ai sistemelor de control ale acestei lumi, sub puterea obișnuințelor, a presiunii infernale a dimensiunii orizontale a existenței. Am văzut cum umanitatea divină și splendidă dispare, corodată de spaima ieșirii din rând.

M-am întrebat de multe ori ce ne face să ne întoarcem din nou și din nou în micile noastre infernuri, deși am trăit Adevărul, Iubirea, Frumusețea și măreția ființei umane. De ce este atât de greu să păstrăm această perspectivă eliberatoare, această verticalitate deschisă, această conexiune profundă între noi, care ar schimba nu numai felul în care ne trăim viețile, noi și ai noștri, dar ar schimba lumea în care trăim.

De ce ne întoarcem în labirint, în singurătate, în durere, după ce am trăit divinitatea interioară, după ce am băut din cupa Adevărului și a Iubirii? Ce ne face să punem pe noi din nou armurile de oțel ale unor identități care au devenit prea strâmte, ce ne face să punem mâna din nou pe săbiile atacului și ale apărării, ce ne face să rostim la nesfârșit cuvintele care ne conduc către moarte, după ce am gustat din apele Vieții?

De ce renunțăm la frumusețe și la măreția propriei ființe, întorcându-ne la compromis, la micime, la prudență, la zgârcenie și la frică, deși înțelegem perfect că asta ne ucide? De ce abdicăm de la splendoare, prăbușindu-ne din nou în mediocritate, de ce continuăm să ne repetăm poveștile mizerabile despre noi înșine, deși am trăit înălțimea amețitoare a ceea ce suntem cu adevărat?

Am găsit multe răspunsuri în timp, și am creat mereu abordări noi, menite să ne ajute pe toți să păstrăm conexiunea cu Adevărul, Iubirea, Frumusețea și Libertatea interioară și să le păstrăm în viețile noastre, ducând Cunoașterea în  familii, la job-urile noastre, în lume…

Dar acum am înțeles o nuanță importantă pe care se întemeiază puterea Labirintului.

Credința noastră că suntem, în ultimă instanță, singuri.

Trebuie să credem că suntem singuri, că nu putem face nimic în fața valurilor de inconștiență și nebunie ale acestei lumi. Trebuie să credem că suntem neputincioși, izolați, neînțeleși, că orice schimbare este imposibilă, că lumea este așa cum este, o mașinărie uriașă care are regulile ei, iar noi suntem singuri față în față cu această mașinărie.

Aceasta este strategia Labirintului de a strivi Revelația trăită, de a anihila minunăția. Pare că toată lumea e oarbă și trăiește în același fel, pare că nimeni nu are curajul să se ridice în picioare, că obiceiurile sociale de masă sunt atotputernice, că toți oamenii trăiesc supuși modurilor vechi de a trăi, cutumelor, iar mecanismele sociale pulverizează Adevărul, Frumusețea, Iubirea și Libertatea pe care le-am trăit. Pare că trebuie să închidem Revelația înapoi în cutie, căci altfel nu am putea trăi în această lume.

Această psihologie a singurătății, a izolării, a fricii de a fi altfel, este instrumentul de putere al platitudinii. A crede că suntem singuri.

Privim împrejur și vedem doar oameni închiși în alveolele lor, preocupați să păstreze aparențele, ascunzând aceeași nefericire, cu aceiași poleială, mergând în fiecare zi pe cărările tot mai adânci ale obișnuinței, dependenți de exterior, ocupați cu alergarea către finalul previzibil, lipsiți de idealuri și de valori, crezând că viața e doar o luptă pentru supraviețuire. Și mai vedem că aceleași structuri sunt acolo dintotdeauna, organizând marșul către neant și lipsă de sens, atotputernice și de neclintit și atunci ne spunem că e inutil, că nu putem face nimic, că suntem singuri și poate ar fi mai bine să ne vedem de culoarul din labirint repartizat nouă, până la capăt, căci așa e viața.

E un fals!

Suntem mulți!

Suntem mulți aceia care simțim, care înțelegem, care vedem, care intuim Adevărul, care percepem că umanitatea este într-un punct de cotitură fundamentală. Suntem mulți aceia care vor și pot să trăiască în alte sisteme de valori, întemeiate în deschidere, în conexiune, în natura profundă a ființei noastre, în Adevărul a ceea ce suntem. Suntem mulți aceia care înțeleg că această deschidere este marea Cale. Trăim timpuri în care avem mijloacele, tehnologia interioară și exterioară care ne permite să schimbăm totul în viețile noastre, avem energia, cunoașterea, avem tot ceea ne trebuie pentru a spulbera labirintul începând cu propria noastră viață!

E suficient să privim împrejur în alt fel, să ne re-cunoaștem, să comunicăm, să constatăm cu simplitate că putem să trăim la înălțimea visului nostru despre noi înșine și despre umanitate. E suficient să ne privim, pentru a descoperi că nu suntem singuri, dimpotrivă, suntem mulți cei care au trăit deja Adevărul despre ceea ce suntem și care vor să trăiască altfel.

Această pulverizare, această singurătate, această credință că e fiecare pentru el, că nu putem fi împreună, că suntem condamnați la platitudine și la a sta disciplinați în rând – aceasta este cea mai mare armă a Labirintului, și se poate sfârși acum, dacă alegem acest lucru. Nu e nevoie să plecăm nicăieri din viețile noastre pentru a trăi pe măsura frumuseții și adevărului nostru interior. E nevoie doar să fim împreună, e nevoie doar cultivăm Încrederea în noi înșine și în cei asemenea nouă, e nevoie să exprimăm ceea ce suntem în mod liber, aici, acum, în mijlocul lumii. Vom avea surpriza de a descoperi că suntem mulți!

În toate cotloanele Labirintului, tăcuți, sunt oameni care au început să fie conștienți, să-și dorească altceva, care au început să-și dea seama că realitatea se naște în fiecare din noi în interiorul său, din modurile noastre de a gândi și din atitudinile noastre. Ei nu așteaptă decât un singur lucru: să vadă că mai sunt și alții. Nu au curajul încă să se ridice singuri.

Dar… suntem mulți!

Nu mai este nevoie să plecăm în munți și în singurătate pentru a trăi Revelația, pentru a trăi Adevărul și Frumusețea și Iubirea, nu e nevoie să ieșim din sisteme, nu e nevoie să fim out of the grid. Dimpotrivă, e nevoie să fim în interiorul tuturor rețelelor și să schimbăm din interior totul. Un timp foarte îndelungat, această credință că trebuie să fim înafara lumii pentru a trăi Adevărul, a fost poate validă. Dar nu și acum. Lumea este reflexia propriilor noastre gânduri, emoții, atitudini și alegeri. Iar lumea noastră interioară se schimbă. Acum avem totul în mână, moduri simple și clare de a o administra, putem în sfârșit să alegem ceea ce gândim despre noi înșine și existență, avem mijloacele de a anihila marele dușman interior al fricii, avem cunoașterea asupra felului în care putem construi relații noi cu noi înșine și cu lumea exterioară.

Și suntem mulți aceia care vor și pot să trăiască altfel fără să plece nicăieri!

Cunosc oameni care o fac deja, care au ieșit din izolare și neîncredere, care-și transformă viața acasă, în firmele lor, în afacerile lor. Sunt medici, profesori, educatori, antreprenori care clădesc deja o lume nouă începând cu propriile lor vieți, fără să plece nicăieri. Acest împreună există deja. De-acum important este să privim împrejur, să ne re-cunoaștem, să ieșim din cochilie, din izolare, din singurătate, din neîncredere. Maestrul Interior, universal, renaște deja în tot mai multe inimi. Îi vei recunoaște pe cei asemenea ție după zâmbet. Vei ști că simt, ca și tine, caută, ca și tine, că sunt vii, ca și tine, că nu au abandonat.

A simți este ceea ce ne diferențiază, a percepe, a ne conecta cu realitatea în mod diferit, a fi conștienți, a fi deschiși, a rosti ceea suntem, ceea ce gândim, ceea ce dorim, a urma calea interioară a adevărului, a iubirii și a frumuseții!

Acest verb, A SIMȚI, este cheia.

Suntem mulți cei care simțim, deja!

Labirintul nu simte nimic, este impersonal, este alcătuit din entități pulverizate care se mișcă după reguli, din oameni care gândesc și vorbesc la fel, care trăiesc în locurile comune, de bun simț, ce permit labirintului controlul prin frică. Ei sunt necontenit în exterior, crezând că acolo sunt toate bunătățile lumii, iar acesta este instrumentul prin care Labirintul supraviețuiește. A fi cu Atenția în afară este tot una cu a fi părăsit spațiul interior din care se naște realitatea, a fi copleșiți de grijă, frică, îngrijorare, a nu realiza că noi suntem, de fapt creatorii acestei lumi. Frica de a fi noi înșine, neîncrederea în ceea ce simțim este modul în care labirintul ne stăpânește.

Culoarele Labirintului sunt pline de oase de ros pentru gândirea noastră liniară, amplasate strategic, astfel încât să fim ocupați tot timpul. Trebuie să fim ocupați, să nu avem timp pentru a sta în interior și a descoperi marele adevăr!

Antidotul este pur și simplu a fi atenți în interior, a ne asculta, curajul de a recunoaște, a rosti ceea ce simțim, ceea ce percepem despre noi înșine și despre lumea în care trăim, de a fi împreună, de a ne aduna cu cei asemenea nouă. Vom descoperi că suntem mai mulți decât am crezut. Suntem mulți cei care simțim!

Lumea labirintului este construită de aceia care nu simt, sau care se tem să simtă.

Tu, cel care citește aceste cuvinte, tu SIMȚI.

O lume în care oamenii simt, se simt între ei, în care oamenii sunt conectați, sunt conștienți de rețelele vieții care ne unifică în orice moment, o lume în care împreună este mai puternic decât ego nu numai că este posibilă acum, dar este inevitabilă. Este singura cale, oricât de mult am amâna alegerea de a o trăi.

Doar ego este singur. Doar ego nu simte nimic altceva decât emoțiile distructive generate de propria sa gândire. Doar ego este veșnic în a face. Doar ego este pulverizat la nesfârșit în mii de direcții, neavând centru și nici percepție. Doar ego este absorbit în roluri dureroase, oscilând la nesfârșit între luptă și apărare, înfricoșat și lacom, încercând la nesfârșit să astupe golul interior cu lucruri, distrugând totul împrejur, secătuind totul în separarea sa față de ceilalți și de Întreg. Doar ego se refugiază sub măști tot mai groase, la adăpostul cărora naște o nesfârșită critică de sine și a lumii, născută din frică.

Dar tu simți deja!

Ai deschis deja porțile inimii. Trebuie să știi că suntem mulți asemenea ție și că este momentul să fim împreună. Este o revoluție, dar nu una cu armele în mâini. Ar însemna încă odată să încercăm să schimbăm în exterior ceea ce nu am putut schimba în interior. Este o revoluție lăuntrică și a felului în care trăim, ne exprimăm și relaționăm unii cu ceilalți. O revoluție a percepției, a simțirii, a felului în care ne raportăm la existență. Este despre cum ne privim, cum mâncăm, cum ne mișcăm, cum gândim, este o revoluție de perspectivă care va schimba în cele din urmă tot ceea ne înconjoară, pe măsura noastră.

Noi toți suntem noduri fundamentale de realitate în marea rețea a Vieții, fiecare om este o sursă de realitate care respiră, primește și dăruiește necontenit și toate structurile acestei lumi se hrănesc din aceste surse. Tu însuți ești o sursă de realitate necontenită. Nu ai cum să fii altfel, căci aceasta este natura ta, iar puterile lumii știu acest lucru. Dacă nu te-ai teme, dacă ai avea încredere în tine și în ceea ce simți, ai putea să refuzi să mai hrănești cu energia inimii tale sisteme care nu te mai reprezintă. Și asta nu trebuie să se întâmple. Trebuie să te îndoiești, să te temi, să fii în rând, să alimentezi în continuare labirintul! Dacă devii conștient, dacă ai timp să privești în interior s-ar putea să descoperi adevărul.

Ei bine, Adevărul este aici, este trăit, este validat de mulți asemenea ție.

Nu cei dimprejurul nostru sunt responsabili pentru lumea noastră interioară, pentru gândurile și emoțiile noastre, pentru atitudinile și pentru felul în care alegem să răspundem realității în orice moment, ci noi înșine. Nu guvernele, politica, băncile, armatele sau tehnologia sunt responsabile pentru că suntem prizonieri în labirint, ci neîncrederea noastră în ceea ce simțim, în ceea ce suntem, în revelațiile și frumusețea pe care o percepem, dar pe care nu o validăm. Nu tehnologia este responsabilă pentru pulverizarea noastră mentală, pentru recăderea în obiceiuri vechi și moduri vechi de a răspunde realității. Toate aceste sisteme sunt oglinzile lumii noastre interioare, ale relațiilor dintre noi pe care a venit timpul să le re-creăm.

A re-crea felul în care relaționăm este despre  deschidere inimii, despre exprimare, despre împreună, despre a nu ne mai crede singuri. Când revoluția lumii interioare prin conștiență și prin deschidere se întâmplă, relațiile noastre cu noi înșine și cu ceilalți se transformă, iar sistemele exterioare se schimbă la rândul lor.

Avem tot ce ne trebuie pentru a pune în operă această transformare, pentru a nu ne mai întoarce în labirint. Iar începutul este această recunoaștere: suntem mulți, și împreună suntem cu mult mai mult decât o sumă de individualități! Suntem una!

Călătoria Inimii este călătoria transformării prin conștiență a propriei ființe. Toți suntem în această călătorie sacră. Am traversat multe praguri ale identității noastre, fiecare în propria sa poveste. Acum este un prag uriaș, care constă în transformarea colectivă a ceea ce numim ego, și de redescoperire a adevăratei noastre naturi. Totul este copt, aici și în lume, pentru această transformare. Crizele de toate felurile, personale și colective, sunt expresia acestui moment, în care putem alege altfel. Să mergem pe vechile căi, sau să avem curajul de a urma ceea ce simțim în adâncul nostru.

Totul începe în interior, iar instrumentele transformării interioare sunt aici, simple, puternice, clare, curățate de orice ideologie sau dogmă, experențiale, repetabile de o mie de ori în orice împrejurare a vieții. Ele sunt tot mai puternice pe măsură ce tot mai mulți oameni le folosesc. Conștiința este una. Eliberează-ți puterea interioară care se întemeiază pe uniunea cu tot ceea ce există. Ești una cu acest Întreg, cu Umanitatea cosmică, universală, și ai posibilitatea de a folosi toată această putere interioară pentru a transforma totul în viața ta, și împreună, lumea.

Tu știi și simți deja aceste lucruri în tine, și mulți alții o fac. Dar ne-exprimate, aceste percepții  conduc din nou la conflict interior și la trăirea vechii neputințe, a resemnării și a singurătății închise.

Eliberează-te.

Fă un pas către ceilalți, către noi, către cei care am ales să manifestăm ceea ce suntem în interiorul nostru și în viețile noastre. Ieși din cochilie, explorează, trăiește Adevărul, Iubirea, Frumusețea și Libertatea, manifestă-le în cele mai obișnuite momente ale vieții tale și transformă-le astfel în momente magistrale. Creează conexiune cu cei asemenea ție și asta te va ține în picioare în fața îndoielii și a presiunii dimensiunii liniare a existenței. Sprijină-te pe cei asemenea ție. Intră în Cerc și rostește adevărul pe care îl trăiești. Nu abdica de la ceea ce simți, de la visul tău despre tine însuți. Împărtășește pentru a fi mai puternic.

Folosește rețelele acestei lumi pentru a emana un adevăr nou, pentru a rămâne conectat cu ceilalți asemenea ție, pentru a redescoperi și reconfirma acest adevăr, pentru a crea structuri noi de realitate în viața ta și în această lume.

Îmi vie să strig: hey, oameni buni, știu, simt că sunteți acolo, undeva, în cotloanele labirintului, neîncrezători, știu că simțiți ceea ce simt și eu, ceea ce simțim deja mulți, a venit vremea să ne recunoaștem ca noduri creatoare de realitate în rețeaua vieții, să ne asumăm ceea ce suntem.

Acesta este un call to action.

Adică ce să facem? parcă vă aud.

Practică Prezența în fiecare zi, amintește-ți ceea ce cunoști deja, și dacă nu-ți amintești, vino să înveți din nou mijloacele simple ale Adevărului, Iubirii, Frumuseții și Libertății interioare, aplică-le, trăiește pe măsura ta, cu curaj, rămâi în conexiune cei care simt la fel ca tine. Fă alegeri pe măsura viselor tale despre tine însuți și nu abdica de la încredere.

Suntem mulți deja! Acum e nevoie să fim Împreună!

Fie ca 2020 să fie momentul astral al acestui mulți, împreună!

Amen,

Agnis

P.S. Rămâi aproape. Urmărește Călătoria Inimii. Vei găsi toate instrumentele de care ai nevoie, plus comunitatea. 2020 să fie!

Nu este nici un comentariu încă, fii tu primul.


Adaugă un comentariu

Newsletter

Abonează-te la newsletter și primești un cupon de reducere de 10% pentru prima ta comandă pe site-ul Călătoria Inimii