Nu este uimitor cât de repede ni se poate schimba viața?
Pe măsură ce comunitatea globală este cuprinsă de pandemia COVID-19, viețile noastre ni s-au schimbat deja în moduri pe care nici nu ni le puteam imagina doar cu câteva săptămâni în urmă.
Am încredere că practica ta spirituală, oricare ar fi ea, îți oferă puterea de a rămâne în încredere, în prezență și în deschidere. Avem nevoie să rămânem conectați, mai mult decât oricând.
Sunt încă în siajul călătoriei inițiatice pe care mi-am oferit-o de ziua mea și care a fost mult mai mult decât mă așteptam. Conștientizările, revelațiile, darurile, mesajele, înțelesurile pe care le-am primit, încă se așează în mine. La fel, se așează încet înlăuntru meu, sentimentele de iertare, reconciliere și, mai ales, pacea și lumina, dăruite de spiritul Sfântului Francisc.
În ciuda a tot ceea ce se petrece în lume,
eu mă simt încă plină de toată frumusețea pe care am trăit-o, celebrând cu mare bucurie împreună cu oameni dragi inimii mele. Însă, acum, trăim toți ceea ce nici nu ne-am putut imagina că vom ajunge să trăim. De când ne-am întors acasă, unde am ales să rămânem în auto-izolare, am continuat să păstrez vie încrederea, deschiderea și să eman recunoștință pentru viață și pentru ÎMPREUNĂ, reflectând profund la cum pot continua să susțin, să conțin, să ofer suport, să-mi onorez consacrarea, chiar și în aceste condiții de mari tulburări și incertitudini fără precedent.
Eman acum recunoștința mea pentru femeile curajoase care au ales să intre în programul online Renaște-te Femeie! Un retreat online care mi se pare acum că vine să ne susțină nu doar propria renaștere, ci renașterea Marelui Principiu Feminin de care are nevoie umanitatea pentru a sa vindecare. Nu mă așteptam, atunci când am creat acest retreat online, că fiecare călătorie ghidată se va „nimeri” perfect cu contextul pe care-l trăim. Sunt eu însămi uimită de această sincronicitate.
Vă mulțumesc, vouă celor care sunteți acum în retreat-ul online Renaște-te Femeie!
Și vă încurajez să vă alăturați cât mai multe femei. Împreună, cu adevărat, putem naște o nouă lume.
Voi continua să împărtășesc, în următoarea perioadă, nu doar perspectivele mele ci și uneltele și practicile pe care le consider a fi extrem de utile și care te vor ajuta să navighezi aceste vremuri cu mai multă încredere, prezență și conștiență.
Te încurajez să citești articolul publicat de Horia, zilele trecute, „virusul – lumea se schimbă în vreme ce citești aceste rânduri” și să-l distribui mai departe.
Fie că ne confruntăm cu frica despre sănătatea noastră sau a celor dragi, cu probleme financiare, cu pierderi inimaginabile, sau cu perspectiva de a sta acasă pentru următoarele săptămâni, toți suntem acum provocați să ne adaptăm rapid la un stil de viață pe care nu ni l-am imaginat cu o lună în urmă.
Te invit să îți oferi în aceste zile, înainte de Echinocțiu,
un moment de ascultare atentă, profundă, după care să-ți dai voie să scrii în câteva cuvinte, despre felul în care te atinge această pandemie. Ce te sperie cel mai tare? Cum te-a afectat deja? Cum este starea ta fizică, emoțională, în acest moment? Și dacă simți împărtășește cu noi.
Îți mulțumesc pentru toate experiențele pe care le-am trăit vreodată împreună, dacă ai participat la evenimentele Practica Puterii Feminine. Iar dacă încă nu ne-am putut simți, privi, îmbrățișa, conține sau asculta live, îți mulțumesc pentru că citești împărtășirea mea. Într-un fel, prin asta, ești în comunitatea Călătoria Inimii. Hrănesc încrederea că ne vom îmbrățișa într-o bună zi. De ce nu, poate chiar în această vară, pe Colina Lunii, sacră și ancestrală și plină de energie tămăduitoare. Asta doar dacă Existența ne permite să ne mai aventurăm în Retreatul Anam Cara. Eu păstrez vie încrederea. Te alături mie în a hrăni încrederea?
Adu-ți aminte că, de fapt, nu există siguranță în această lume a permanentei schimbări. Nu ne putem ancora zdravăn în nimic. Totul curge. Totul trece. Totul vine, totul pleacă. Nimic nu rămâne la fel. Există, mereu și mereu, doar această curgere constantă a evenimentelor schimbătoare. Doar când încercăm să ne agățăm de ceea ce este trecător, creăm suferință.
Adu-ți aminte că durerea vine din a încerca să protejăm orice ar fi de ceea ce, de fapt, este. Așa cum este. Durerea vine din încercarea de a opri schimbarea. Cu toate aceste adevăruri, știute și trăite de mine de atâtea ori, zilele trecute am experimentat durerea pricinuită de separarea ce am simțit. Da, suntem cât mai mult acasă dar pare, mai degrabă, că suntem în casă și nu ACASĂ. Căci, ACASĂ de am fi cu adevărat, nu am simți separarea. Conștientizând acest aspect am ales să creez meditația: O deschidere a Inimii – pe care ți-o ofer CADOU. Bucură-te de ea și fie ca ea să te ajute să îți dizolvi durerea ce o ai acum.
Trăim vremuri pe care le considerăm inimaginabile doar pentru că am uitat că suntem într-o lume a schimbării constante și a nesiguranței nesfârșite. Ne-am iluzionat crezând că deținem controlul și că putem face forcast-uri. Gândurile noastre nu zăbovesc mai mult de un moment. Stările minții noastre sunt într-o permanentă schimbare. Să nu mai zic de modurile în care se contrazic între ele. Și nu îmi spune că doar mie mi se întâmplă asta.
Jelim absența păcii în lume când nu putem face pace înlăuntrul nostru. Poate că asta ne oferă Existența acum, și Mama Natură, oportunitatea de a crea pace în noi înșine. Oportunitatea de a ne conecta cu vastitatea inimii noastre din care putem naște orice formă schimbătoare. Oportunitatea de a vedea dincolo de gândurile mici, meschine, egotice, limitative, iluzorii. Oportunitatea de a sta ACASĂ, în Inima deschisă, și de a percepe nemișcarea care este marea sursă din care putem naște compasiunea și iubirea. Sursa din care putem naște echilibrul.
Ce ironic, la Echinocțiu este marea nuntă între feminin și masculin, între lumină și întuneric. Și ni se cere să fim separați. Poate că nu este întâmplător. E nevoie să facem această nuntă, această pace, în noi, mai întâi de toate. Echilibrul lăuntric. Existența ne oferă o imensă oportunitate de a vedea că doar din nemișcare, din ascultare interioară, ajungem să vedem schimbarea constantă a minții dar și a lumii în care trăim. Fiecare stare a minții se schimbă. Fiecare relație se schimbă. Fiecare sentiment are un sfârșit. Întreaga noastră experiență de viață este o permanentă schimbare. Totul vine, totul pleacă. În ce să ne ancorăm definitiv, când totul este mișcător în această permanentă devenire?
O serie întreagă de evenimente cosmice cu o potență uriașă, preced următoarea Lună Nouă, în Berbec, recunoscută a fi cea mai bună pentru a seta intenții și cea mai potrivită pentru manifestare. Însă nu este doar despre energia Lunii Noi în aceste zile ci despre multe, toate foarte puternice, alinieri cosmice ce vin să ne stârnească și mai mult emoțiile deja tulburate de pandemia pe care o trăim. Îl avem activ însă foarte prezent și pe Chiron, atât în hărțile astrale cât și înlăuntrul nostru, ca și arhetip prezent în noi toți. Chiron, Vindecătorul Rănit, care ne încurajează să găsim perspective noi asupra vindecării la nivel personal cât și planetar. Acest arhetip al Vindecătorului Rănit, ne va arăta – cu condiția să ne oferim momente de ascultare – ceea ce am tot neglijat, am ignorat, am refuzat să vedem, și cum ne putem folosi aceste răni precum portaluri către vindecare.
Cineva drag mi-a trimis astăzi o împărtășire în care, la un moment dat, scria despre „dacă mâine ar fi ultima noastră zi, cum am trăi-o?”. Cea care mi-a trimis împărtășirea a fost și cea care m-a însoțit, de curând, într-o experiență pe care încă nu pot pune cuvinte. Însă, în acea experiență, privind cu ochii în lacrimi la Buna Vestire din Porziuncola, am simțit că singura mea practică spirituală este să trăiesc ca și cum aș fi deja moartă. Adică, să intru în totală relație cu tot ceea ce întâlnesc, simt, aud, văd, miros, fac, primesc, dăruiesc. Să trăiesc ca și cum ar fi ultimele clipe în lume. Tu cum ai trăi acest moment, acum, dacă ai știi că mâine este ultima ta zi din această viață?
Poate că cea mai importantă intenție pe care o putem acum avea, în prag de această Lună Nouă și mari așezări și reașezări Cosmice,
este să avem încredere în procesul planetar de transformare în care ne aflăm. Poate fi, cu adevărat, un nou început. Pentru fiecare dintre noi și pentru Umanitate. O Renaștere. Renașterea Principiului Feminin ce poate conduce la vindecarea lumii.
În ciuda provocărilor pricinuite de ceea ce trăim în aceste vremuri, putem simți că suntem în mijlocul unor energii care ne ajută să transcendem vechile limitări. Rămânând însă ancorați în noi înșine. ACASĂ. Dacă chiar noi ne-am creat această „forțare” de a rămâne acasă, pentru a simți că avem timp să ne conectăm cu ceea ce suntem cu adevărat? Dacă noi suntem cei care ne-am auto-izolat pentru a învăța să simțim că doar în acest ACASĂ ne putem, cu adevărat, ancora? Poate că acesta este singurul mod în care ne putem trezi să vedem și să simțim că fiecare moment devine o viață întreagă, un adevărat univers în sine. Poate că doar așa, forțați să stăm acasă, și simțind ancora din ACASĂ, putem da vieții noastre noi înțelesuri și noi sensuri.
Cu recunoștință pentru Viață, ACUM. AICI. ACASĂ, fie să putem crea echilibru la acest Echinocțiu.
Elena Francisc-Țurcanu (AmmaRa)
Nu este nici un comentariu încă, fii tu primul.