În ultimele 11 zile, practicând foarte mult Darul Iertării, a revenit în amintire experiența ce am trăit, acum 4 ani, la Porziuncola, Assisi.

Oricât de mult am practicat acest dar al iertării pare că tot mai ies din adâncurile ființei dureri, dezamăgiri, regrete, ce au nevoie să fie recunoscute, iertate și eliberate.

Nu pentru că am fost crescută în religia Catolică onorez acum postul Paștelui, ci pentru aceste 40 de zile de dinaintea Învierii le-am considerat mereu precum un portal prin care mă pot apropia mai mult de Sursa Iubirii. De Vindecare prin Iubire, e nevoie acum și nu doar pentru ființa dragă ce o însoțesc ci pentru noi toți.

Practicând Darul Iertării, la mine ies la suprafață, uneori în forme mai blânde, alteori cu multă duritate, emoții, amintiri, dureri vârâte sub preș. Pentru toate cele ce ies acum în lumina Conștienței, în curățenia lăuntrică în acest portal sacru de 40 de zile, simt o imensă recunoștință.

Uneori scriu despre ele în al meu jurnal iar alteori împărtășesc aici cu tine.

Uneori, când cele ce ies sunt prea puternice, iau repede o greblă și curăț și curăț și iar curăț … aș curăța toată pădurea ce înconjoară Colina Lunii.

Uneori plâng și-mi las durerea să curgă-n rugăciune către Dumnezeu.

Uneori vorbesc cu norii iar alteori cu surorile Anam Cara.

În ultimele zile, m-am curs de multe ori în ochii lui Bursuc, cel pe care-l însoțesc, și m-am ascultat pe mine în sutele de păsări din zori de zi.

Azi dimineață, m-am regăsit în fulgii de nea ce ne oferă o nouă Coală Albă.

Durerile nu mi le pot dizolva făcând, repede, ceva. Știu asta de multă vreme. Ajută, da, și facerea, de este în prezență. Însă, E nevoie doar să mă opresc puțin și să recunosc că există forțe mult mai mari decât mine care-mi întind, mereu, o mână, dacă-mi dau voie s-o primesc.

Doar să mă opresc puțin și să recunosc că există ceva numit Mister care-mi ia de pe umeri greutăți prea îndelung purtate și care nici măcar nu-mi aparțin. Există ceva numit Mister care-mi oferă curajul de a merge mai departe, cu încredere, orice ar fi. Există ceva numit Mister care-mi reamintește de Darul Iertării și care mă îndeamnă să cred în Vindecare prin Iubire.

Misterul e un mare dar pentru noi, dacă i-am face mai mult loc în inimile noastre și în viețile noastre.

Misterul este cu noi toți căci nu are cum să nu fie.

Devenim mai conștienți de marele Mister, pe măsură ce aprofundăm relația cu viața, trăind-o în mai multă prezență, în mai multă iubire, în mai multă bucurie.

Cum ne putem deschide și mai mult în fața acestui ceva numit Mister?

Cum putem să acceptăm, cu mintea și cu inima deschise, și chiar să îmbrățișăm Misterul din viața noastră?

Nu știu răspunsul, pentru tine, la aceste întrebări. Pentru mine, însă, este din ce în ce mai mult despre a recunoaște iubirea divină cu puterile sale. În felul acesta fac mai mult loc pentru mister în viața mea.

Cum faci tu loc pentru Mister în viața ta acum?

AmmaRa